Patologii lingvistice la modă (VI): Despre argou. Din nou.

De

Când începe școala, adică toamna, orașul se umple de mașini, traficul (re)devenind insuportabil. Tot atunci se umple și de cei care mai au ceva de învățat – obligatoriu sau opțional – încadrați în categoria de vârstă 3-25 de ani. Această consecință demografică are și o componentă lingvistică, din zona argoului, care, fără aportul semnificativ al ...

Patologii lingvistice la modă (V): Social media – ticuri, repetiții, clișee.

De

Interacțiunea socială virtuală– sau social media, pentru prieteni – presupune inevitabil o uniformizare a comunicării prin limbaj. Această uniformizare rezultă în primul rând din subiectele și preocupările comune ale partenerilor care interacționează, deoarece indică apartenența sau girul acordat lor (subiectelor), dar ea dăunează grav originalității și se manifestă sub forma ticurilor, repetițiilor sau clișeelor, reflectând ...

Patologii lingvistice (accentuate) la modă (IV)

De

  Plasarea greșită a accentului în pronunțarea unui cuvânt e la fel de supărătoare pentru urechi ca excesul de iiii-uri pentru ochi. Fonologia limbii române e o poveste lungă și complicată, cu alaiul ei de unități segmentate (consoanele și vocalele) și de unități suprasegmentate (accentul și intonația), și nu e cazul să facem aici analize componențiale*, însă ...

Resurse învechite (dar poate nu inutile) pentru traducători. Azi: dicționare de limba română

De

Față de acum cincisprezece ani, când am „intrat pe piața” traducerilor, felul în care se fac traducerile s-a schimbat radical și de mai multe ori. Cred că pot spune cu mândrie că am prins cel puțin trei cicluri de evoluție care au modificat lumea traducerilor așa cum funcționase până atunci. Cunosc însă traducători care au ...