10 mituri despre traduceri pe care le cred și traducătorii câteodată

De 3
7 minute (timp estimat de lectură)
  1. Un traducător bun este și interpret

De fapt, traducătorii și interpreții fac două meserii complet diferite, care au însă ca punct comun cunoașterea limbilor de lucru la un nivel de excepție. Diferențele sunt semnificative însă. În timp ce traducătorii lucrează în fața calculatorului, la birou sau acasă, cu acces la instrumente specializate, resurse, Internet, fără să fie (teoretic) deranjați de nimeni și au șansa de a-și revizui munca de mai multe ori înainte de predare, interpreții lucrează în public, deseori fără acces la Internet sau alte resurse, sub presiunea timpului și fără posibilitatea de a retrage niciun cuvânt din ce au spus. Rezultatul muncii lor este diferit – în timp ce un interpret bun reușește să transmită integral mesajul vorbitorului, cu nuanțele de rigoare, fără greșeli și fără omisiuni sau adăugiri, în timp real, de la traducător se așteaptă un rezultat diferit – o traducere care să sune ca și cum ar fi fost scrisă în limba respectivă, un text cizelat, care să respecte o serie de rigori gramaticale, terminologice, stilistice și de format. S-a demonstrat chiar că zonele din creier folosite în timpul traducerii sunt diferite de cele folosite în timpul interpretării.

  1. Orice persoană care vorbește două limbi poate face traduceri

Auzim foarte des de la clienții noștri „aș face chiar eu traducerea, dar nu am timp”. Majoritatea celor care spun asta nu s-au apucat niciodată de o traducere. Cei care au încercat și-au dat probabil seama de ce există meseria de traducător în nomenclatorul ocupațiilor. A cunoaște două limbi nu este suficient. Traducătorul are pregătire teoretică și multă experiență practică, cunoaște metodele de lucru, are instrumentele adecvate, are competențele adecvate (printre care competențe de cercetare terminologică, deloc de neglijat). Traducătorul are o înclinație naturală sau căutată și îndelung exersată spre corectitudine gramaticală, terminologică, stilistică și contextuală. Traducătorul deține cunoștințe specializate în domeniile în care traduce, deseori la nivelul specialiștilor din domeniul respectiv (nu poți traduce fără să înțelegi). Și nu în ultimul rând, traducătorul are talent.

  1. Un traducător bun știe foarte multe limbi străine

Dacă spun cuiva că sunt traducător, prima întrebare este „Câte limbi știi?”. Trebuie știut că, deși traducătorii înțeleg deseori mai multe limbi, pe care le folosesc ca „limbi pasive” (pentru cercetare terminologică sau doar pentru conversație sau lectură), rareori vor fi hiper-poligloți. De cele mai multe ori, traducătorii se specializează într-o singură pereche de limbi de lucru, maxim două. Dobândirea unui nivel suficient de cunoștințe și stăpânirea unui vocabular activ bine structurat într-o limbă străină implică ani întregi de practică, iar preferințele personale sau contextul de lucru vor avea un cuvânt de spus în alegerea perechii de limbi care va fi dominantă în cariera traducătorului. Trebuie menționat că oamenii obișnuiți folosesc în limbajul curent un vocabular activ de aproximativ 5.000 de cuvinte, în timp ce persoanele „educate” ajung la 10.000 de cuvinte. În profesiile cu vocabularul cel mai dezvoltat, de exemplu în avocatură, un specialist folosește aproximativ 23.000 de cuvinte. Un traducător specializat în traduceri juridice stăpânește cele 23.000 de cuvinte în două, uneori trei limbi.

  1. Un traducător lucrează la fel de bine în ambele sensuri ale perechii sale de limbi de lucru

Dacă știi engleză, traduci la fel de bine din română în engleză ca din engleză în română. Nimic mai fals. O traducere este un act de creație, iar rezultatul muncii traducătorului este un text rescris de acesta în limba țintă. Pentru a putea produce un text de calitate, traducătorul trebuie să aibă, în afară de cunoștințe de limbă, cunoștințe solide privind contextul cultural și lingvistic din țara pentru care se face traducerea, iar acestea vor fi determinate deseori de locul unde traducătorul trăiește și lucrează. Recomandările de bune practici din domeniu impun ca traducerea să se facă întotdeauna în limba maternă a traducătorului. Chiar dacă acest lucru nu poate fi respectat întotdeauna, nu trebuie presupus că un traducător va face la fel de ușor sau de bine traduceri în oricare dintre sensuri. Această greșeală este extrem de frecventă, fiind propagată inclusiv la nivelul Ministerului Justiției, care emite autorizații pentru traducător de „limba X”, fără a specifica sensul traducerii. Ministerul Culturii organizează însă examene separate și emite certificate de traducător pentru fiecare combinație (engleză/română separat de română/engleză).

  1. Un traducător trebuie să facă traduceri bune în orice domeniu

Specializarea traducătorului este la fel de importantă pentru calitatea traducerii precum este cunoașterea limbii și pregătirea teoretică inițială. Pentru a traduce un text, traducătorul trebuie să înțeleagă în detaliu conținutul acestuia, iar această înțelegere nu este întotdeauna la îndemână în cazul textelor de specialitate. În cariera sa, traducătorul se va specializa probabil în două sau trei domenii de interes, în funcție de înclinațiile sale personale, de contextul profesional și de nevoi. Specializarea, la fel ca în cazul avocaților, implică o expunere permanentă și o înțelegere în profunzime a problematicii dintr-un anumit domeniu, cunoașterea jargonului specific, documentare permanentă și multă muncă de cercetare terminologică. Este greu de crezut că o persoană care a învățat noțiuni și termeni de drept în două sau trei limbi timp de 15 ani va putea să facă traduceri medicale cu aceeași ușurință. Ba chiar probabil ar fi destul de riscant.

  1. Revizia asigură o calitate superioară a traducerii

De fapt, cheia calității traducerii constă în alegerea traducătorului celui mai potrivit. Și nu, nu mă refer aici la „prețul cel mai scăzut”. Revizorul nu va putea să transforme un text prost într-unul bun nici dacă petrece de două ori mai mult timp decât traducătorul inițial. De altfel, nici nu ar trebui să facă asta. Revizorul trebuie să se asigure că traducerea nu prezintă greșeli gramaticale, stilistice sau terminologice, că nu are omisiuni/adăugiri, că respectă cerințele proiectului și are un caracter unitar. Toate aceste lucruri, valoroase și importante pentru asigurarea calității traducerii, se pot face doar dacă materialul inițial – adică traducerea făcută de traducător – are o calitate suficientă de la început. Alegerea revizorului este și ea esențială – un revizor neatent, slab pregătit sau nefamiliarizat cu clientul/proiectul poate chiar să introducă greșeli într-un text inițial corect sau să invalideze alegeri corecte ale traducătorului inițial.

  1. Mai mulți traducători vor asigura o calitate mai bună a traducerii

Cum spuneam mai sus, cheia calității unei traduceri constă în alegerea traducătorului celui mai potrivit pentru fiecare text în parte. Fiecare persoană are un stil unic și personal, iar diferențele între traducători sunt vizibile și chiar deranjante la citirea unui text tradus de mai multe persoane. Dacă exigențele de timp nu permit folosirea unui singur traducător, echipa de traducători folosiți pe proiect trebuie să aibă acces la resurse comune (glosare, materiale de referință, memorii, etc.), să colaboreze și să fie coordonată de o singură persoană care să fie consultată pe întreaga durată a proiectului. Este de preferat ca traducerea să fie „unificată” de un singur revizor pentru eliminarea asperităților celor mai importante. Dar trebuie reținut că textul produs va continua să dea senzația că „e făcut din bucăți”.

  1. Editarea traducerilor automate aduce economii de costuri și de timp

Toată lumea a auzit, sau poate a și folosit Google Translate. În afară de acest instrument gratuit și disponibil pe scară largă, există multe alte instrumente profesionale de machine translation. Unii clienți consideră că editarea traducerilor automate obținute prin folosirea acestor instrumente aduce economii de costuri și de timp. Trebuie reținut însă că post-editing-ul, editarea unor structuri lingvistice artificiale, poate dura deseori mai mult decât crearea traducerii de la zero. În plus, rezultatul obținut va fi mai slab calitativ decât o traducere făcută prin procesul tradițional, deoarece editorii vor fi tentați să intervină cât mai puțin pe text și astfel vor face doar modificările absolut necesare, fără să se mai complice cu componenta stilistică a traducerii. Altfel ar trebui să schimbe tot sau să traducă de la zero, lucru nefezabil din punct de vedere al costurilor și cu atât mai puțin fezabil din cauza restricțiilor de timp.

  1. Machine translation va înlocui traducătorii umani

Mulți traducători se tem că machine translation îi va scoate de pe piață, îi va înlocui, îi va anihila. Acest scenariu futurist coborât direct din Star Trek a fost promovat și de progesele evidente pe care motoarele de traducere automată le-au suportat în ultimii ani. Dacă acum nu mai mult de 5 ani o propoziție simplă introdusă pe Google Translate returna rezultate demne de bancul zilei, traducerile oferite acum de motorul arhicunoscut sunt chiar utile pentru cititorul care dorește să înțeleagă, în mare, despre ce e vorba într-un text scris într-o limbă pe care n-o cunoaște deloc. Din acest punct de vedere, Google îşi face treaba de o onorabilă notă 7. Spre 8 la anumite limbi (combinația franceză-engleză returnează rezultate semnificativ mai bune decât combinația engleză-română, de exemplu). Dar nuanțele vorbirii umane sunt infinite și nu pot fi încă traduse decât tot de un om, care în plus trebuie să fie atent la contextul cultural al autorului și să aibă habar de domeniul lui de specializare. Star Trek e încă departe, iar amenințarea machine translation pentru traducătorii umani rămâne în continuare doar un balon de săpun. Până la urmă, orice carte pe care am citit-o vreodată e doar o altă combinațe de 26 de litere și încă se mai pot forma infinite combinații unice și originale.

  1. Tehnologia nu folosește la nimic pentru traduceri

Nu ne putem aștepta ca în era internetului traducătorii să lucreze în continuare cu pixul și foaia, eventual într- bibliotecă, înconjurați de kilograme grele de dicționare voluminoase. Tehnologia a adus și în traduceri progrese semnificative, în special prin instrumentele de traducere asistată de calculator (instrumente TAC sau CAT tools). Memoriile de traducere permit stocarea traducerilor într-o structură de baze de date care asociază fiecare segment logic din limba sursă cu traducerea lui în limba țintă și permite reutilizarea acestora pentru traduceri viitoare. În plus, oferă soluții de gestionare și căutare facilă a terminologiei specifice, cresc caracterul unitar al traducerilor, chiar și în cazul unor echipe formate din mai mulți traducători și aduc economii semnificative de timp și de costuri. În afară de CAT tools, traducătorii folosesc zilnic multe alte produse software, de la editoare de text din ce în ce mai complexe până la programe de grafică, de conversie de fișiere sau de stocare. Paleta de instrumente software pe care un traducător o mânuiește cu dexteritate este la fel de importantă acum, în 2015, ca pregătirea lui teoretică.

Credit foto: Flickr

Vizitați-ne și la www.casadetraduceri.ro

Încă nu sunt comentarii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *